Aditivii alimentari și potențialul lor toxic asupra organismului

Aditivii alimentari și potențialul lor toxic asupra organismului.

În Monitorul Oficial al României, Anul XI, nr. 268/1999, pag. 13, aditivii sunt definiţi drept: Substanţe care se folosesc la prepararea unor produse în scopul ameliorării calităţii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare. Din păcate, definiţia oficială nu este suficient de clară, deoarece nu se specifică despre ce fel de substanţe e vorba, de ce trebuie ameliorată calitatea unor produse şi despre ce fel de calitate e vorba – organoleptică sau nutritivă? În ultimii ani, mai multe şcoli de medicină şi asociaţii de protecţie a consumatorului din lume au demonstrat nocivitatea E-urilor. David Stout a susţinut, într-un studiu făcut public în septembrie 1999: „Deşi SUA au aprobat cele mai sigure suplimente nutritive din lume, circa 76 de milioane de americani suferă intoxicaţii alimentare şi circa 5.000 dintre aceştia îşi pierd anual viaţa”. Un principiu străvechi, confirmat şi de ştiinţa modernă, spune că „nimic nu este mai periculos decât administrarea unei substanţe, timp îndelungat şi în mod repetat„. Altfel spus, toate substanţele nealimentare, adică aditivii, medicamentele, noxele chimice profesionale, poluanţii de mediu şi chiar plantele medicinale, intră sub incidenţa acestei axiome biologice. Consumarea lor un timp îndelungat şi în mod repetat induce diferite sindroame. În numai patru ani, în ţara noastră au fost introduşi peste 70 de aditivi şi au fost interzişi doar 13. Dar ce este mai regretabil, mulţi dintre aditivii acceptaţi de autorităţile române au fost catalogaţi drept toxici în alte ţări civilizate, iar alţii netoxici au fost respinşi. O metodă în vogă prin care unii producători derutează cumpărătorii, falsificând informaţia, este aceea de a nu menţiona pe ambalaj indicativul exact al aditivilor folosiţi. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi alte organisme de control ale statului au depistat în repetate rânduri că, în locul unui astfel de număr de cod, s-a trecut pe ambalaj cuvântul afânători, în locul denumirii chimice s-a folosit sintagma arome identic naturale, iar ca să nu se mai menţioneze conţinutul de benzoat de sodiu, salicilat, sorbat etc. a fost inscripţionată noţiunea de conservanţi. Spre exemplificare, compoziţia reală a unei supe instant constă în: amidon modificat, sare, pudră de tomate, sodium citrat, sodium diacetat, sirop de glucoză, ulei hidrogenat, pudră de ceapă, guar gum, sodium ribonucleotide, proteină hidrolizată vegetală, anti caking agents, yeats extracts, adipic acid, caseinat, chinolină, carmoizină, emulsionanţi (disodium monofosfat, gliceril minostearat, sodium polifosfat), condimente, arome, îndulcitori artificiali şi antioxidanţi.

Clinica de oncopediatrie din Dusseldorf a lansat o listă cu E-uri cancerigene şi potenţial toxice, recomandând evitarea acestora. Menţionăm câteva: Cele mai periculoase adaosuri cancerigene:

E 330 (acid citric/sare de lămâie) din unele băuturi răcoritoare şi dulciuri, amestecuri de condimente pentru semipreparate cum sunt conservele de ciuperci, racii, pastele de tomate, sucurile de roşii, compoturile, muştarul sau brânzeturile; E 621 (glutamat de sodiu), folosit în sosuri şi supe concentrate, a fost interzis în Europa occidentală. Adaosuri foarte cancerigene: E 211, E 131, E 142, E 213, E 214, E 215, E 217, E 239, E 123 – toate au fost deja interzise în ţările ex-URSS. Adaosuri periculoase: coloranţii alimentari E110 (galben), E 124 (roşu ponceau), E 102 (tartrazină), E 120 (acid carminic). Substanţe de evitat: E 102, E 123, E 110 din bomboane şi cremă de frişcă. Adaosuri potenţial toxice care duc la apariţia anumitor afecţiuni: E 220, E 221, E 222, E 223, E 224 – boli intestinale; E 338, E 339, E 340, E 341, E 450, E 461, E 463, E 465, E 466, E 407 – tulburări de digestie; E 230, E 231, E 232, E 233 – boli dermatologice; E321, E 320 (antioxidant din margarină) – tulburări în metabolismul colesterolului; E 311, E 312 – afecţiuni neurologice. Adaosuri suspecte: E 125, E 141, E 150, E 171-173, E 240, E 241, E 477. Unele E-uri, considerate foarte periculoase de către aceeaşi clinică, se regăsesc şi în pâine, aliment ce implică un grad foarte mare de risc, datorită consumului zilnic. Este vorba despre emulsifianţi (agenţi de prospeţime E 471), întăritori de gluten, stabilizatori (E 472 şi E 482) şi agenţi de oxido-reducere (acizi alimentari E 300 şi E 330).

Am publicat această listă pentru a vă reaminti să citiți eticheta, veți fi surprinși câte produse conțin de exemplu E 330, adică acid citric, considerat a fi unul dintre cele mai periculoase adaosuri cancerigene!

Clinica Naturalia pavel chirila nu hrani cancerul 1